Priorități economice pentru viitorul Guvern Economic priorities for the next Government

Problema nu sunt cheltuielile publice, ci veniturile. Cota efectivă a TVA este de circa 11,5%, aproape la jumătate față de cota standard de 20%, iar peste 30 de miliarde MDL nu ajung anual la buget din cauza cotelor reduse și scutirilor. Deficitul finanțat intern la dobânzi de 9–10% concurează băncile cu sectorul privat și scumpește creditul pentru firme. Consolidarea veniturilor trebuie însoțită de eficientizarea cheltuielilor publice și de o guvernanță mai bună a companiilor de stat. The problem is not public spending; it is revenue. The effective VAT rate is around 11.5%, nearly half the standard 20%, and over MDL 30 billion a year never reaches the budget because of reduced rates and exemptions. A deficit financed domestically at 9–10% interest puts the state in competition with firms for bank credit and makes borrowing dearer for business. Revenue consolidation must go hand in hand with more efficient public spending and better governance of state companies.

• Unificarea cotelor TVA și eliminarea graduală a facilităților și scutirilor, care funcționează ca subvenții opace, în beneficiul disproporționat al consumatorilor cu venituri mari.Unify VAT rates and phase out exemptions and reduced rates, which act as opaque subsidies that disproportionately benefit higher-income consumers.
• Reducerea decalajului de colectare la TVA, estimat de FMI la 25–30% din potențial, prin combaterea evaziunii fiscale și a economiei informale.Close the VAT collection gap, estimated by the IMF at 25–30% of potential, by tackling tax evasion and the informal economy.
• Modernizarea Serviciului Fiscal de Stat și verificarea fluxurilor financiare transfrontaliere pentru a detecta transferul abuziv al profiturilor.Modernise the State Tax Service and screen cross-border financial flows to detect abusive profit shifting.
• Reconsiderarea impozitelor pe proprietate, care aduc astăzi sub 1% din veniturile fiscale, față de o medie UE de 4,5%.Rebuild property taxation, which today yields under 1% of tax revenue, against an EU average of 4.5%.
• Eficientizarea cheltuielilor publice: prioritizare pe criterii de impact, revizuirea programelor cu randament scăzut și modernizarea administrației publice.More efficient public spending: impact-based prioritisation, review of low-yield programmes and public administration modernisation.
• Îmbunătățirea guvernanței companiilor de stat: consilii independente și profesioniste, accelerarea implementării triajului, digitalizarea și valorificarea patrimoniului public (detalii la prioritatea 7).Better governance of state companies: independent, professional boards, faster triage implementation, digitalisation and better use of public assets (see priority 7).

Insuficiența investițiilor publice lasă urme cuantificabile. Moldova a alocat investițiilor capitale doar 3,3% din PIB în 2020–2024, printre cele mai mici niveluri din regiune. Decalajul de 0,9 p.p. față de comparatori, menținut timp de 15 ani, ar putea explica un PIB potențial cu 4–7% mai mic decât în scenariul convergenței cu regiunea. Insufficient public investment leaves a measurable mark. Moldova devoted just 3.3% of GDP to capital investment in 2020–2024, among the lowest levels in the region. A 0.9 p.p. gap versus peers, sustained for fifteen years, may explain a potential GDP 4–7% below what regional convergence would have delivered.

• Prioritizarea investițiilor capitale în buget: dintre toate cheltuielile publice, acestea au cel mai mare efect de multiplicare asupra creșterii.Prioritise capital investment in the budget: of all public spending, it carries the strongest growth multiplier.
• Maturizarea portofoliului de proiecte prin studii de fezabilitate și documentație de calitate, astfel încât investițiile să poată demara imediat ce apare finanțarea.Build a pipeline of mature projects backed by feasibility studies and sound documentation, so investment can start as soon as financing appears.
• Consolidarea guvernanței în gestionarea Fondului rutier și ONDRL, pentru a minimiza clientelismul politic și a maximiza impactul alocărilor bugetare pentru programele de infrastructură.Stronger governance of the Road Fund and of the National Office for Regional and Local Development (ONDRL), minimising political clientelism and maximising the impact of budget allocations for infrastructure programmes.
• Contracte multianuale pentru obiectele majore de infrastructură.Multi-annual contracts for major infrastructure projects.
• Profesionalizarea și depolitizarea unităților de implementare a proiectelor.Professional and depoliticised project implementation units.
• Valorificarea Planului de creștere al UE (1,9 miliarde EUR, 2025–2027) printr-o selecție transparentă și participativă a proiectelor, după bunele practici OECD.Use the EU Growth Plan (EUR 1.9 billion, 2025–2027) through transparent, participatory project selection, in line with OECD good practice.

Un paradox costisitor: sistemul bancar este printre cele mai lichide din regiune, dar resursele „libere” creditează statul la dobânzi de 9–10% în loc să finanțeze investițiile companiilor. Fără investitori instituționali, banii nu se transformă în capital pentru firmele cu potențial de creștere. An expensive paradox: the banking system is among the most liquid in the region, yet the idle money lends to the state at 9–10% instead of financing company investment. Without institutional investors, savings never become capital for firms with growth potential.

• Integrarea accelerată a pieței de capital naționale în piața financiară unică a UE și facilitarea accesului administratorilor de fonduri europeni pe piața locală.Fast-track the national capital market's integration into the EU single financial market and ease European fund managers' entry into the local market.
• Operaționalizarea Fondului de Fonduri din cadrul FACEM: cadrul normativ este deja aprobat, iar ODA a lansat concursul de selectare a fondurilor de investiții — urmează selecția administratorilor și primele investiții, inclusiv de tip private equity și venture capital.Make the Fund of Funds within FACEM fully operational: the regulatory framework is already approved and ODA has launched the competition to select investment funds — next come manager selection and the first investments, including private equity and venture capital.
• Canalizarea unei părți din resursele Planului de creștere prin fonduri de investiții și administratori privați, după modelul aplicat de România și alte state UE în planurile lor de redresare.Channel part of the Growth Plan resources through investment funds and private managers, as Romania and other EU states did under their recovery plans.
• Regim fiscal și valutar stimulativ pentru investițiile în instrumentele pieței de capital, plus extinderea programelor de suport dincolo de creditul bancar (de exemplu, subvenționarea costurilor de emisiune).A supportive tax and currency regime for capital market investment, plus state support programmes extended beyond bank credit (for instance, subsidising issuance costs).
• Inițierea proceselor de listare a companiilor de stat la bursă, privatizarea companiilor de stat prin intermediul bursei și susținerea companiilor de stat în emisia de obligațiuni corporative.Start listing state-owned companies on the stock exchange, privatise state companies through the exchange and support them in issuing corporate bonds.
• Implementarea strategiei de dezvoltare a pieței de capital, deja aprobate, și valorificarea bursei ca modalitate de privatizare transparentă, inclusiv în contextul deschiderii noii burse.Implement the already-approved capital market development strategy and use the exchange as a route for transparent privatisation, including through the newly opened bourse.

Comasarea singură nu rezolvă problema. Peste o treime din primării au sub 1.000 de locuitori — pragul minim de funcționalitate estimat econometric — iar veniturile proprii acoperă, în medie, doar 23% din bugetele locale. Pragul de 3.000 de locuitori anunțat de Guvern este justificat statistic, dar analiza arată că performanța locală depinde mai mult de factori fiscali decât de dimensiune. Amalgamation alone will not fix this. Over a third of municipalities have fewer than 1,000 residents — the econometric threshold of basic viability — and own revenues cover, on average, just 23% of local budgets. The Government's 3,000-resident threshold is statistically justified, but the analysis shows local performance depends more on fiscal factors than on size.

• Realizarea amalgamării cu caracter imperativ, începând cu primăriile aflate sub pragul critic de funcționalitate: amalgamarea exclusiv voluntară nu are șanse reale de realizare.Carry out amalgamation on a binding basis, starting with municipalities below the critical viability threshold: purely voluntary mergers stand little real chance of happening.
• Aprofundarea descentralizării fiscale: performanța primăriilor crește odată cu impozitele colectate per capita și scade odată cu dependența de transferurile de la bugetul de stat.Deepen fiscal decentralisation: municipal performance rises with per-capita tax collection and falls with dependence on state budget transfers.
• Transferul deciziilor de investiții locale către APL, pe criterii transparente stabilite la nivel local, pentru a reduce clientelismul politic și a corela banii cu nevoile reale.Move local investment decisions to local authorities under transparent, locally set criteria, cutting political clientelism and matching money to real needs.
• Consolidarea capacităților administrative și optimizarea cheltuielilor de personal la nivel local.Build administrative capacity and streamline staffing costs at local level.

Unele politici din trecut au adâncit problema în loc s-o rezolve. Licențierea importurilor de cereale și oleaginoase — între timp eliminată — a redus la jumătate exporturile de ulei de floarea-soarelui și a înrăutățit balanța comercială cu 168 de milioane USD doar în 2024. Între timp, la fiecare euro de bunuri exportate revin trei euro importate. Some past policies deepened the problem instead of solving it. Licensing grain and oilseed imports — since abolished — halved sunflower oil exports and worsened the trade balance by USD 168 million in 2024 alone. Meanwhile, three euros of goods are imported for every euro exported.

• Instrumente de garantare pentru exportatori și credite cu componentă de grant pentru proiectele care extind capacitățile de producție.Guarantee instruments for exporters and grant-linked credit for projects that expand production capacity.
• Liberalizarea transportului de mărfuri și pasageri cu UE; pe termen scurt, cel puțin dublarea autorizațiilor multilaterale CEMT.Liberalise freight and passenger transport with the EU; in the short run, at least double the multilateral CEMT permits.
• Investiții în infrastructura calității: laboratoare acreditate, certificare și supravegherea pieței conform standardelor UE, pentru accesul real al producătorilor pe piețele externe.Invest in quality infrastructure: accredited laboratories, certification and market surveillance to EU standards, giving producers real access to foreign markets.
• Programe de stat orientate spre valoare adăugată: extinderea finanțării pentru achiziția de materie primă în sectoarele cu VAB înalt și susținerea micilor producători din industria prelucrătoare.State programmes geared to value added: wider financing for raw material purchases in high value-added sectors and support for small-scale manufacturers.
• Regândirea mecanismului subvențiilor în agricultură: prioritizarea investițiilor în tehnologizarea agricolă, activități cu valoare adăugată sporită, creșterea productivității și culturi mai rezistente la secetă, precum și trecerea de la subvenții acordate pe criterii de conformitate la criterii de performanță.Rethink the agricultural subsidy mechanism: prioritise investment in farm technology, higher value-added activities, productivity growth and more drought-resistant crops, and move from compliance-based to performance-based subsidy criteria.
• Prioritizarea investițiilor străine directe care aduc transfer de tehnologie și cresc sofisticarea bunurilor fabricate.Prioritise foreign direct investment that transfers technology and raises the sophistication of manufactured goods.

Fără oameni calificați și motivați, restul agendei rămâne pe hârtie. Salariul minim de 6.300 de lei reprezintă doar 36% din salariul mediu, față de reperul de 50% recomandat de Directiva UE privind salariile minime adecvate (circa 8.700 de lei). Totodată, 61% din populația aptă de muncă are un nivel educațional scăzut, iar sub 2% dintre adulții de peste 24 de ani își continuă studiile. Without skilled, motivated people, the rest of the agenda stays on paper. The minimum wage of MDL 6,300 is just 36% of the average wage, against the 50% benchmark recommended by the EU adequate minimum wages Directive (roughly MDL 8,700). Meanwhile, 61% of the working-age population has low educational attainment and under 2% of adults over 24 continue studying.

• Majorarea graduală a salariului minim, cel puțin până la ținta de 40% din salariul mediu asumată în Programul de guvernare: concurența trebuie câștigată prin productivitate, nu prin salarii în plic.Gradually raise the minimum wage, at least to the 40% of the average wage targeted in the Government Programme: competition should be won on productivity, not envelope wages.
• Aprobarea mecanismului automatizat de subvenționare a creșterilor salariale, pentru formalizarea muncii sub-declarate.Adopt the automated wage-growth subsidy mechanism to formalise under-declared work.
• Creșe publice și grupe cu program prelungit obligatorii în școlile primare din toate localitățile, plus subvenționarea creșelor private acolo unde cele publice lipsesc; 5.000 de locuri de creșă sunt deja prevăzute prin Planul de creștere.Public nurseries and compulsory extended-day groups in primary schools across all localities, plus subsidised private nursery places where public ones are missing; 5,000 nursery places are already planned under the Growth Plan.
• Deductibilitatea fiscală a cheltuielilor proprii de instruire și extinderea învățământului dual, corelat cu nevoile economiei locale.Tax deductibility of self-funded training and wider dual education, matched to local economic needs.
• Finanțare majorată pentru programele de recalificare și perfecționare a șomerilor și lucrătorilor, pentru adaptarea la schimbările economice și tehnologice.More funding for retraining and upskilling programmes for the unemployed and for workers, easing adaptation to economic and technological change.
• Politici de ocupare activă bine țintite — femei, tineri, diasporă, refugiați și populația din mediul rural — inclusiv prin stimularea mobilității forței de muncă.Well-targeted active employment policies — for women, young people, the diaspora, refugees and the rural population — including by encouraging labour mobility.
• Implementarea noului Program național de ocupare a forței de muncă, cu ținte măsurabile privind ocuparea femeilor, tinerilor și populației rurale, recalificarea adulților și formalizarea muncii.Implement the new national employment programme, with measurable targets for the employment of women, young people and rural residents, adult reskilling and the formalisation of work.
• Dezvoltarea serviciilor formale de îngrijire a vârstnicilor, pentru a debloca participarea femeilor pe piața muncii.Develop formal elderly-care services to unlock women's participation in the labour market.

Statul revine în economie, dar nu prin performanța companiilor sale. Ponderea proprietății de stat în PIB a urcat de la 9,3% în 2019 la 15,4% în 2024, însă contribuția directă a companiilor de stat la valoarea adăugată rămâne de doar 2,5–3% din PIB. Evaluarea intermediară a Strategiei privind administrarea proprietății de stat 2023–2030 arată o reformă bine fundamentată, dar insuficient implementată: doar 13 din 69 de acțiuni au fost realizate integral până la finele lui 2025, iar nicio privatizare nu a fost finalizată în această perioadă. The state is returning to the economy, but not through the performance of its companies. State property rose from 9.3% of GDP in 2019 to 15.4% in 2024, yet the direct contribution of state companies to value added remains just 2.5–3% of GDP. The mid-term evaluation of the 2023–2030 State Property Administration Strategy shows a well-designed but under-implemented reform: only 13 of 69 actions were fully delivered by end-2025, and not a single privatisation was completed over the period.

• Accelerarea raționalizării portofoliului: 225 de entități cu capital de stat la mijlocul lui 2025, față de ținta de 185 pentru 2027 — doar 8 din cele 48 de reduceri necesare au fost realizate, aproape exclusiv prin lichidări și reorganizări.Speed up portfolio rationalisation: 225 state-owned entities in mid-2025 against the 185 target for 2027 — only 8 of the 48 required reductions have happened, almost all through liquidations and reorganisations.
• Relansarea privatizărilor, inclusiv prin bursă, și restructurarea sau lichidarea entităților neviabile: peste o treime din portofoliu se află în stare nefuncțională sau problematică.Restart privatisations, including through the stock exchange, and restructure or wind up non-viable entities: over a third of the portfolio is non-functional or in distress.
• Guvernanță corporativă profesionistă în întreprinderile de stat: în 2024, 42,5% dintre ele au raportat pierderi (dublu față de 2023), iar rentabilitatea agregată a capitalului a fost practic nulă, față de +6,0% în societățile comerciale cu capital de stat.Professional corporate governance in state enterprises: in 2024, 42.5% reported losses (double the 2023 share) and aggregate return on equity was close to nil, against +6.0% in state-owned joint-stock companies.
• Finalizarea restanțelor din Strategie: modificările cadrului normativ și digitalizarea registrelor patrimoniului public, unde se concentrează majoritatea acțiunilor întârziate.Clear the Strategy’s backlog: normative changes and the digitalisation of public property registers, where most delayed actions sit.
• Măsurarea succesului prin rezultate, nu prin instrumente: mai puține entități neviabile, riscuri fiscale reduse și valoare economică generată de companiile menținute în portofoliul statului.Measure success by results, not instruments: fewer non-viable entities, lower fiscal risks and economic value generated by the companies the state keeps.